joi, 8 aprilie 2010

Ultima aniversare ! [un posibil viitor]

Frigul din camera si soarele ce nu are putere sa mai incalzeasca ma fac sa ma trezesc de-a binelea .Stau sub plapuma savurind inca masa de aseara , a fost fantastica . De mult nu am mai mincat asa de bine si atitea lucruri bune ,practic din tinerete .Inca imi este vie imaginea si gustul tortului cu cele 65 de lumanarele aprinse .
Din obisnuinta intorc capul spre dreapta si vad perna goala . Mi-e dor de babuta mea !
Ea nu a avut norocul meu , ….sa supravietuiasca . A avut ghinionul sa prinda exact legea care interzicea interventiile chirurgicale la persoanele peste 60 de ani .
Incet ,incet , ma dau jos , mai am multe de pregatit .Deschid batrinul sifonier si incep sa sortez hainele , arunc cele mai proaste haine pe un cearceaf peticit si ingalbenit si fac o boccea .Le mingii pe cele ramase si sper sa fie de folos celor din familia mea .
Ies din camera inchizind usa usor ca sa nu-mi trezesc nepotii , macar ei sa nu asiste la plecarea mea .
-Buna dimineata tata ! Ai dormit bine ?
Sint toti strinsi in sufragerie , nimeni nu plinge .doar sint tristi .
-Ramine-ti cu bine ! le spun si ies repede in fata blocului .
Duba neagra ma astepta deja . Ma intorc si mai privesc odata blocul unde am locuit 55 de ani si apuc sa mai zaresc fetele lipite de geam ale familiei si ale vecinilor .
Brate vinjoase ma apuca grijuliu dar ferm si ma imping in duba .
-Hopa sus ,tataie ! mai aud ,dupa care pocnetul usilor inchizindu-se ma separa total de viata pe care am avut-o.
Ma asez linga usa pe banceta de metal si privesc buimac in jur .Mai sint cu doua persoane ,o femeie care isi acopera fata cu palmele si plinge cu sughituri si un alt barbat pravalit intr-un colt .intre cei doi se afla un sicriu . Mirosul de desinfectant ma ameteste aproape ca un narcotic si leganat de hurducaielile masinii incep sa-mi aduc aminte cum a inceput totul……
Primul pas a fost colapsul sistemului sanitar din 2010 . Apoi legea categoriilor de virsta si a drepturilor lor din punct de vedere al productivitatii muncii . Treptat , pe masura ce situatia economica se inrautatea se pierdeau tot mai multe drepturi in functie de inaintarea in virsta ajungindu-se ca in 2022 persoanele peste 65 de ani sa fie scoase in afara legii ….si duse in Asezamintele Vesnice ……acolo urma sa ajung si eu .
Masina se opreste si usa se deschde atit cit unul din zdrahoni sa se urce . Primim fiecare cite o injectie in piept si apoi sintem coboriti si impinsi citiva pasi in urma noastra aud troznetul sicriului aruncat din masina . Intorc capul si apuc sa vad cum duba se indeparteaza iar in spatele nostru doua porti mari din fier forjat se inchid cu un bufnet sinistru .
Ma aflu pe aleea principala a unui vechi cimitir care imi este vag familiar . De undeva , din fata , se aude un strigat :
- A venit prospaturaaa !
Ce a urmat mi-a parut coborit din filmele de groaza cu zombie pe care le vedeam in tinerete . De prin tufisuri ,din cavouri sau din cripte au inceput sa iasa schiopi ,cungi ,ologi , batrini decrepiti in ultimul stadiu , fiinte stranii cu vagi forme unane care s-au repezit la cele doua trupuri din mijlocul aleii .Femeia a fugit urlind printe batrinele cruci disparind rapid din vederea mea . Speriat ,chiar si eu ,am inaintat repede pe aleea principala ,departindu-ma de poarta .
Nu am apucat sa fac decit citiva pasi cind am simtit o mina puternica apucindu-ma de umar si un glas gros ce m-a frapat
-Stai ! Unde fugi ? Te vad inca in putere ! Hai sa ingropam mortul !
Am privit faptura ce m-a oprit si am avut impresia ca este facuta din bucati . Hainele erau facute defapt din bucati de diverse materiale , ciorapii erau de culori diferite iar pantofii erau unul negru iar celalalt maro . Mi-a intins o cazma si ma tras spre poarta .
In cele doua minute cit am fost cu spatele la intrare disparuse orice urma de sicriu si de haine de pe cele doua forme intinse in praful aleei .
Insotitorul meu s-a aplecat asupra barbatului inconstient si l-a pipait .
-Asta traieste ! Sper sa se trezeasca pina diseara , altfel va ajunge pe masa Canibalilor .
Cine l-a pus sa se impotriveasca celor de la Asezamintele Vesnice !
Hai apuca-l pe astalalt sa-l punem pe carut si sa-l ingropam repede . Vom primii
pomana in schimb !
Asa a inceput traiul Bizonului in Asezamintele Vesnice

luni, 8 februarie 2010

Dedicatie pentru “Fata visurilor mele “ deoarece a inlocuit muza pierduta !

Duminica, 07. Februarie 2010 Timp 14:05.


Aceasta declaratie de dragoste a fost scrisa demult ,foarte demult ,dupa impresia mea , adica acum aproximativ 2 ani si speriat de grozavia situatiei am sters totul desi comentariile la aparitia blogului au fost in mare parte pozitive .

Acum imi pare rau de ce am facut ,situatia tot nu este fireasca , dar de ce sa ma sperii de descrierea unor sentimente frumoase .

La prima vedere s-ar putea sa par “bolnav”dat fiind diferenta de virsta enorma ,totusi nu este nici un pericol nici pentru mine si nici pentru ea .

Traim in orase diferite , avem ocupatii diferite , cultura si gusturile diferite iar cercurile de prieteni virtuali chiar daca sint intersectate vad ca nu au comentat nimic ori nu le pasa .

Oricum nu ne-am vorbit de 1 an de zile batut pe muchie , asa ca m-a uitat cu siguranta .

Avind in vedere cele explicate mai sus ,cred ca nu este nici o problema sau pericol sa refac declaratia de dragoste , din memorie ,atit cit imi pot reaminti :


……asemeni unui miraj s-a intrupat in fata mea iar eu fascinate de aparitia ei am ingenunchiat cu capul plecat ca un condamnat la decapitare .

Asteptam ,asteptam rabdator sentinta .

Simteam privirile ei albastre scormonindu-mi faptura in cautarea sufletului si cind l-a gasit ,l-a luat usor in causul palmei si a inceput sa-l dezmierde cu degetele lungi si fine .

Nu stiu cit a durat dialogul ei cu sufletul meu ,parca eram amortit ,dar la final ,dupa ce l-a pus la loc ,mi-a cuprins obrajii cu palmele ei inmiresmate si m-a ridicat usor .

Si-a lipit obrazul de al meu si a stat asa ,lipita de mine cit sa-mi sopteasca :

-Viseaza-ma si am sa vin !



Cu acest blog s-a incheiat seria “ Fata din visele mele “ si pentru acest lucru simt o parere de rau deoarece aceasta dragoste virtuala mi-a desteptat sentimente si trairi demult apuse si ingropate adinc de vicisitudinile vietii .

Totusi sint si fericit ca datorita voua ,prietenilor mei de pe Zang ,am evoluat si am redeschis un capitol uitat al vietii mele : incercarile literare .




Evalueaza: intrarea e interesanta; voteaza +4 intrare e fara sens; voteaza -4
Vizualizari: 27
Punctaj: 66
rating-uri pozitive: 15 | rating-uri negative: 0

duminică, 31 ianuarie 2010

Iti multumesc Fata visurilor mele!

Duminica, 04. Octombrie 2009 Timp 00:31.
Iti multumesc pentru ca existi !
Iti multumesc pentru ca ai vorbit cu mine ,si m-ai aceptat ca prieten .
Iti multumesc pentru ca mi-ai reamintit sentimente demult acoperite de cenusa timpului.
Iti multumesc pentru ca m-ai facut sa iubesc din nou , sa descopar impetuozitatea tineretii, chiar daca sint la apusul vietii.
Iti multumesc pentru ca mai facut sa-mi amintesc melodii de mult uitate
Iti multumes pentru infrigurarea cu care la cautam ca sa le pun sa le poti asculta.
Iti multumesc pentru inteligenta ta ,cu care ai stiut sa ma temperezi [ nu se poate sa nu fi citit tot ce am scris ,iar prin tacerea ta ai stiut sa ma aduci din nou cu picioarele pe pamint]
Iti multumesc pentru ca m-ai facut sa doresc sa iau din nou viata de la inceput alaturi de tine ,doar un semn asteptam.
Iti multumesc pentru ca m-ai facut sa pierd din nou noptile ,ca in tinerete , gindindu-ma la tine si la modul cum sa construiesc o noua viata pentru tine si inchinata tie.
Iti multumesc pentru ca ai reusit sa ma faci sa traiesc din nou ,sa vad lumea cu alti ochii si mi-ai reamintit ca eu conduc viata si eu iau deciziile privind viata mea.
ITI MULTUMESC PENTRU TOT !

565 !

Luni, 07. Septembrie 2009 Timp 18:59.
Astazi se implinesc 565 de zile de cind mi-am pierdut rasuflarea vazind intruchiparea idealului meu de frumusete.
Din pacate de 200 de zile m-a uitat !Exuberanta tineretii nu are memorie si fidelitate.
Poate cindva ,o sa citeasca si va aprecia sentimentele frumoase ce le trezeste in sufletul meu .

joi, 28 ianuarie 2010

Broasca riioasa a visat la carne de lebada ! [vechi proverb chinezesc]

Marti, 17. Februarie 2009 Timp 23:29.
Schimbat Marti, 14. Iulie 2009 Timp 01:38.
A fost o data ca niciodata un broscoi riios care s-a trezit din hibernare pe 16 Februarie datorita caldurii emanate de inimile indragostitilor.
Si cum statea el ,pe malul unui iaz , intre vis si trezie , gifiind la soarele ce inca nu incalzea,iata ca vede o Printesa ce cauta primele flori rasarite prin iarba abia incoltita.
Vrajit de frumusetea fetei,incerca sa-i atraga atentia cu un oracait ce a vrut sa fie dragastos ,dar din din gitlej i-a iesit un sunet pierit ,mai degraba de strigat de ajutor .
Auzind, Printesa , isi pleaca privirile albastre catre el si cuprinsa de mila , vazindul tare rebegit , il ia in causul palmelor, dezmierdindul cu degetele ei lungi si parfumate.
-- Amaritule! de unde ai mai rasarit si tu?
Il apropie de buzele ei rosii ca para focului si il incalzii cu rasuflarea ei imiresmata.
Apoi il puse jos si il impinse usor cu piciorul ca sa plece .
Se intoare si merse parca plutind pe deasupra ierbii pina la marginea drumului unde o astepta o caleasca.
Broscoiul ,incalzit de acuma , si ametit de parfumul Printesei ,o urma pina la scara calesti , privind cu ochii bulbucati la faptura minunata ce-l scosese din amortire.
Din caleasca trasa de cai albi Printesa ii arunca o ultima privire si disparu .
Ramas singur pe marginea drumului se puse pe asteptat.
Si astepta, si veni seara ,si vintul inghetat il batea , si el astepta ,si a venit noaptea cu ger ,si el tot astepta nemiscat ....
Spre dimineata , cind se ingina noaptea cu ziua , si gerul e cel mai aprig, broscoiul tot astepta pe marginea drumului sa vina iar Printesa lui.
Cu ultima licarire a vietii, inainte sa traca pragul drumului catre vesnicie, isi dadu seama ca rasuflarea calda a Printesei nu fusese soapta cel indemnase sa indure atitea, cuvintele acelea ....Viseaza-ma ! si am sa vin....erau din mintea lui .

Cioburi de suflet

Duminica, 23. Noiembrie 2008 Timp 00:22.
Schimbat Luni, 07. Septembrie 2009 Timp 19:07.
Soarta asta neindeminatica mi-a scapat sufletul pe jos si am simtit cum s-a facut farime. Am adunat cu grija cioburile si acum incerc sa la lipesc [ vai de mine ce o iesi ] Dar inainte de a ma apuca de lucru zic ca e frumos din partea mea sa va arat si voua ca prieteni dragi din ce e facut. Sint multe cioburi, mai mari ,mai mici , asa ca blog-ul va dura mai mult . Dar sa va arat primul ciob.
Am implinit 280 de zile de cind s-a intruchipat fata din visele mele. Era o noapte friguroasa de februarie , la o ora tirzie si lumea plecase la culcare, din plictiseala rasfoiam utilizatorii si lasam comentarii. Poza din avatar nu mi-a atras atentia , decit m-a facut curios. Am deschis albumul si cind de dupa ecran m-a privit pentru prima oara am ramas inghetat
.Minute intregi am privit si nu imi venea sa cred. M-am intors la pagina principala a utilizatorului si am inceput sa citesc cu infrigurare si tremurind de emotie. Traia intr-o alta lume. Nimic nu aveam in comun. Si totusi ceva imi spunea ca e acea clipa unica in viata pe care daca o pierzi nu o vei mai avea niciodata iar regretul imi va macina sufletul mai fin decit aerul.
Comentariul lasat era neutru si fara nici o urma de interes si m-am pus pe asteptat.O clipa libera de aveam imi verificam mesajele, uneori si de 10 ori.Intr-un tirziu a raspuns, si asa s-a legat conversatia.
Vorbim rar, si cu multe insistente din partea mea, nu stiu daca au fost 20 de conversatii ,unele mai lungi altele un schimb de citeva cuvinte.O singura data am stat de vorba trei ore,trei ore de vis pentru mine. Las un mesaj si astept, astept tremurind de emotie un semn ca e bine .
Ce vise brodez pe marginea fiecarui cuvint, ce scenarii fac in mintea mea pentru prima intilnire, nu pot exprima cit de departe merg visele, ce casa avem ,cum traim zi de zi, unde mergem sa ne distram.Unele planuri sint realizabile, viabile , dar trebuie sa deschid sufletul ca sa vada si ea si sa afle de sentimentele mele. Nu numai curaj trebuie pentru asta ci si acea doza de nebunie a tineretii,si tocmai acest ingredient imi lipseste, acea nebunie frumoasa de care doar ei sint in stare, sa lase tot balta si sa inceapa in alt loc , sa ia de piept conventiile sociale si sa dea cu ele de pamint.
Ma opresc aici , e unul din cioburile principale si trebuie sa incep recontructia sufletului.

Pierdut muza ! Cine o gaseste sa se spele pe cap cu ea!

Marti, 07. Aprilie 2009 Timp 00:20.
Stiu ca e un subiect desuet ,tratat de multi utilizatori si de mai multe ori dar va rog sa aveti ingaduinta cu un Bizon batrin Care a simtit poate altfel decit voi.
Pina la urma nu am mai rezistat la atitea solicitari si efort si am cazut lat de somn .Nu am dormit mult ,dar foarte adinc si linistit ,alunecarea in vis afost lina ,aproape insesizabila ,doar la un moment dat am simtit cum se rupe ceva in mine .
Nu m-a durut nimic ,doar ca in fata ochilor mi-a aparut o cucoana uriasa , mai mare decit un bloc ivesmintata intr-o toga alba . Niciodata nu m-am omorit dupa genul de frumusete al statuilor grecesti din antichitate Dar asa trebuie ca aratau zeitele.
Aflat la picioarele ei ,dupa plecaciunea de rigoare am cersit inspiratie . Nici un raspuns ! Am apucat cu curaj marginea togii si am tras de citeva ori strigind : Tanti ! Tanti ! Putina inspiratie te rog!
Nimic ! Matahala s-a intors si a plecat cutremurind pamintul cu pasii ei .
Bine asa ! Da ! Nu dai nimic ! Las ca vezi tu veneratie din partii !
Gata ! de acum o sa scriu numai despre subiecte reale , pamintesti .